In general orice părinte este de acord cu faptul ca micul lor copil nu ar trebui să consume cafea – o substanță care acționează asupra sistemului nervos. Totuși, de multe ori părinții sunt surprinși 
oferind copiilor lor alte băuturi răcoritoare, care conțin cofeină.
De aceea, am putea spune că uneori poate fi vital pentru un copil ca părintele lui să cunoască acele licori, agrebile ca gust, dar foarte periculoase pentru dezvoltarea neuropsihică dar și somatic a celor mici.
4 motive pentru care copiii nu trebuie sa consume cofeina
1.S-a studiat faptul că un consum de 45 de mg pe zi de cofeina crește riscul de obezitate cu 60% față de cei care nu consumă această substanță. Aceste băuturi nu au nici un nutrient, iar cei care le consumă se privează de aportul de vitamine și minerale – calciu de exemplu.
2.Conținutul ridicat de zahăr conduce la eroziunea smalțului dentar, și în consecință la apariția cariilor dentare.
3.Cofeina este un drog, ea acționând ca atare, generând dependență. O întrerupere bruscă vine cu efecte neplăcute- iritabilitate, stare de neliniște, dureri muscular, stări depressive.
4.Echipe de cercetători au ridicat problema corelației între consumul de cofeină și creștere, dezvoltare neuropsihică.
Bauturi si mancaruri ce contin cofeina
Studii recente facute de U.S. Food and Drug Administration S.U.A, arata ca in diverse alimente băuturi și medicamente cofeina este prezenta in cantitati ingrijoratoare, care pot afecta organismul unui copil. Iata cateva dintre ele:
Cafea preparata la filtru – 115 mg cofeina
Iced Tea – 70 mg cofeina
Mountain Dew –55 mg cofeina
Coca-Cola – 34 mg cofeina
Pepsi –38 mg cofeina
Bautura cu lapte si ciocolata – 5 mg cofeina
Medicamente pentru raceala – 30 mg cofeina
Ciocolata amaruie – 20 mg cofeină
Ciocolata cu lapte – 6 mg cofeina
Bautura cu cacao – 4 mg cofeina
Cafeaua este cosiderată în literatura de specialitate un drog minor, licit. Sunt definite astfel câteva substanţe admise în doze mici de uzanţă socială, care consumate chiar repetat, dar neregulat în doze moderate (alcool, tutun, cafea), cre dau doar dependenţe psihice, fără apariţia simptomelor de sevraj la întreruperea fortuită, forţată ori voită. Consumarea lor în doze mari şi cu o repetitivitate constantă, tot mai regulată le face periculoase pentru individ (şi societate uneori), iar în cazul alcoolului stoparea consumului poate genera simptomatologia de sevraj.
Cafeinismul este o afecțiune psihică, generat de consumul de cafeină.Principiul activator este deci, cafeina derivat al Xantinei, o purină. Neuroreceptoral este noradrenergină. În doze mici este excitant al sistemului nervos central (50-150 mg, cât con ţine o ceaşcă de cafea). În doze mari creşte excitabilitatea musculară (până la contracţii) striată şi netedă, scăzând concomitent tensiunea arterială. Creşte eliminarea magneziului, a ureei şi a fosforului. În doze mici creşte tonusul intelectiv. În doze mari dă epuizare şi insomnie. Fazele intoxicatiei cu cofeina:
-
Intoxicaţia acută are ca tablou clinic: excitaţie generală cu imposibilitatea fixării la o activitate, palpitaţii şi tremură În doze mari, la predispuşi pot apare halucinaţii şi delir. În doze de peste 1 gr. pe zi poate da crize epileptice sau comă.
-
Intoxicaţia cronică relevă: cefalei, tremurături ale extremităţilor, prurit, ameţeli, coşmaruri cu „specifice” umbre şi imagini negre, somn neodihnitor, alterarea caracterului şi la predispuşi, sau „în asocieri”, stări halucinator-delirante. Exacerbează sau chiar generează la predispuşi anxietate generalizată, fobii, ori atacuri de panică.
