Încă din copilărie am auzit că doar fetele plâng. Băieții nu plâng, pentru că plânsul este un semn de slăbiciune. Prin urmare, copiii cresc gandind că plânsul este un comportament de nedorit, mai ales dacă se petrece în fața cuiva. De aceea, cele mai multe persoane preferă să plângă singure, într-un loc retras, ca să nu îi vadă nimeni. Acest comportament are drept rezultat interiorizarea emoțiilor.
Oamenii sunt fiinte sociale, care atunci cand nu își pot exterioriza emoțiile traiesc o erodare a propriei fiinte. Cu cât păstrează mai mult timp tăcerea asupra propriilor emoții, cu atât sunt mai ezitanți în a le lăsa totuși să iasă afară și să vorbească despre suferința, bucuria, confuzia din cu care se confrunta.
În timp, efectul blocajului emotional conduce la transmormarea fiintelor umane într-un fel de roboți, care deși pot actiona dezirabil, totuși, rămân cu un răspuns greu de formulat la întrebarea: „de când nu m-a mai simt fericit?”. Sinceri să fim, a nu mai observa ceea ce simtim nu este chiar ceea ce ne dorim să trăim. Avem , mai jos, câteva motive justificate pentru a împărtași emoțiile ce însoțesc experiențele noastre de viață:
1.Emoțiile reflectă faptul că existăm, că suntem vii, că simțim diferite lucruri care dau sens vieții noastre, care ne ajută să ne căutăm mai mult pe noi înșine, să întărim valorile care ne animă existența.
2. A vorbi altora despre emoțiile noastre ne ajută să ni le cunoaștem. Este ca și cum în inima noastră se află personaje, care au o voce mai domoală sau mai stridentă, a căror identitate este indicat sa o cunostem.
3.A vorbi altora despre emoțiile noastre ne poate ușura inima. „Am spus ce aveam pe inimă” este sintagma celor care reușesc să scape de presiunea unor momente mai dificile, mai greu de gestionat.
4.Atunci când simți că ceea ce spui cuiva despre tine are un ințeteles pentru cel ce te ascultă, îți dai seama că nu ești singur. A avea un suport, o ființă pe care să te sprijini, e un lucru care te ajută să mergi mai departe.
5.Exteriorizarea emoțiilor favorizează un control mai bun al acestora. Nimănui nu îi place să se lase controlat de cineva sau de ceva, cu atât mai puțin să se lase controlat de emoții. Emoțiile influiențează felul în care gândim și acționăm, de aceea este important să avem capacitatea de a le gestiona într-un mod adecvat stilului de viață care dorim să îl ducem.
Argumentele de mai sus ne ajută să descoperim că da, este adevărat, și unii băieții plâng. La fel cum și unele fetele plâng. Si fac acest lucru impreuna cu cei care stiu si ei sa planga cu cei ce plang. Pentru ca plânsul este uneori ca o ploaie de primavara, care poate aduce un nou inceput, o noua viziune, o noua intensitate a existentei. Este o parte pozitiva a plansului. Uneori aduce vindecare sufletească.
